24
Jul
12

Niste manelisti

Am fost impresionat, sa dau, in calatoria mea, peste o sub-specie de manelisti pe care ma indoiam ca evolutia o poate scoate la iveala. Este vorba despre manelistii exclusivisti. Mai exact, niste melteni din autocar, impreuna cu tutele lor nasparlii, care stateau cu I-Poadele in urechi ca sa asculte manele. Probabil ca vreun roaker, mai de la tara, a babardit din greseala o manelista la vreo betie crunta la Costinesti, si asa a aparut sub-specia respectiva.

Pana acum doar pe roaker ii stiam asa de fanatici cu muzica ambienta. Ca pentru roakeri muzica e cea mai de pret valoare, si singura de multe ori, si nu se pot balaci in alte sunete decat alea pe care le cred ei arta. Manelistii, pe care i-am cunoscut eu, erau genul mai inclusivist, nu se dadeau la o parte nici de la un 2 Pac, nici de la un Brian Adams, desi, probabil, intr-o discutie serioasa ar fi zis ca respectivii nu merita nici sa-i zica “fara numar, fara numar” lui Salam.

Una peste alta, asta a fost partea linistita a calatoriei, cand am putut sa ma relaxez cu Eddie Grant si ABBA si ce mai bagau astia in difuzoare. Ca dupa ce si-au terminat playlistul au inceput sa vorbeasca, lucru care mi-a afectat drastic rabdarea si intelectul. Plus ca erau genul de imbecili care faceau aceeasi gluma de 7 ori, ca doar p-aia o stiau. Iar o tiganca borata, cu fatza de pugilist atacat de urs, avea de gand sa stea toata noaptea sa se asigure ca ailalti manelisti nu dorm, ca ea nu avea somn, si deci i se parea normal sa stam toti sa ne uitam la mecla ei incercand sa ne dam seama ce cataclism a creat-o. Din fericire pentru amandoi a devenit foarte linistita cand i-am sugerat sa nu ma pagubeasca de doua palme, ca n-am prietena si o sa-mi fie dor de ele.

Filosofic, si ganditor, cum sunt m-am tot gandit cand n-aveam altceva de facut pe plaja, ca sunt si ei oameni normali, ca n-ar trebui sa fiu asa de sociopat, ca exista o explicatie, o scuza, ca ei sunt normali si eu nu tocmai. La plecare eram foarte aproape de un compromis “live and let die”, si aveam o atitudine foarte pozitiva in general, asta si pentru ca ma asteptau inca 24 de ore de drum. Asta mi-a trecut repede cand la ultima locatie de unde se ridicau oameni cu autocarul s-a descoperit ca lipsesc 8 suflete, ca si ei sunt suflete. Ghici cine erau cele 8 suflete? Si ghici care era problema?

Manelistii mei iubiti nu au reusit sa gaseasca locul de intalnire. Din 8 capatzani hidoase, nici macar una nu a reusit sa gaseasca locatia unde fusesera lasati cu 7 zile in urma. Evident ca n-au putut lua un TAXI, sau intreba, sau iesi la soseaua principala, etc. Nu! Solutia a fost plimbatul cu autocarul, timp de o ora, prin statiune, la ora de maxima aglomeratie, pentru recuperarea comorilor nationale, care evident s-au urcat plini de voie buna, vorbind in engleza si in sarba, probabil ca sa demonstreze ca nu ei sunt prosti, destinul doar le-a jucat o festa, strazile s-au intortocheat in fata lor, semenele de circulatie s-au transformat in caricaturi hidoase fara sens, etc.

P.S. Ca sa nu mai irosesc alt post. Au mai existat si 2 retarzi care n-au stiu ca trebuie sa predea camera inainte de 7 seara, cand era plecarea. Ba chiar au fost scandalizati si oripilati cand au fost contactati pe la ora 2, si au facut un mega scandal. Acum eu nu zic, poate era prima lor iesire din sat, dar parca tot batuti in cap as estima ca sunt.

Advertisements

0 Responses to “Niste manelisti”



  1. Leave a Comment

M-a strafulgerat o idee

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s


%d bloggers like this: